Comisia Europeană a adoptat recent o nouă strategie în domeniul biodiversității în cadrul căreia sunt prevăzute obiective ambițioase pentru protejarea și redresarea biodiversității la nivel european până în 2030.
Pentru ca toate angajamentele stabilite în cadrul strategiei să poată fi îndeplinite, vor fi necesare investiții publice și private semnificative la nivel european și național, dar și schimbări ale legislației și politicilor în domeniul protecției mediului, afirmă asociația Bankwatch România.
Asociația a trimis în luna mai Comisiei Europene o serie de recomandări pentru sporirea protecției biodiversității față de marile proiecte de infrastructură, precum:
- noi măsuri pentru ca proiectele finanțate din fonduri europene să beneficieze de o mai strictă și clară aplicare a legislației de mediu;
- adoptarea unor instrumente legale noi care să asigure independența și calitatea în procesul de luare a deciziilor la nivel național și să preîntâmpine presiuni politice din partea statelor, la nivel european;
- măsuri preventive, astfel încât fondurile UE să nu susțină proiecte cu impact negativ de mediu, atât în interiorul Uniunii, cât și la nivel global.
Din punct de vedere bugetar, Comisia Europeană a anunțat că va mobiliza cel puțin 20 de miliarde euro anual în investiții pentru biodiversitate, atât prin finanțări private, cât și prin intermediul unor programe din cadrul următorului exercițiu financiar al Uniunii Europene.
Astfel, 25% din bugetul Uniunii pentru perioada 2021-2027 dedicat acțiunilor climatice va fi investit în biodiversitate, iar în cadrul programului InvestEU vor fi mobilizate cel puțin 10 miliarde euro în următorii 10 ani.
Pentru demararea acestor investiții este necesară integrarea criteriilor de sustenabilitate în sistemul financiar, iar în 2021 Comisia Europeană va adopta un regulament prin intermediul căruia vor fi clasificate activitățile economice care contribuie la protejarea și restabilirea biodiversității și a ecosistemelor.
În ceea ce privește procesul de monitorizare a gradului de îndeplinire a obiectivelor privind biodiversitatea în plan european și național, Comisia Europeană va elabora un cadru de guvernanță prin intermediul căruia va fi instituit un mecanism de monitorizare și revizuire a angajamentelor asumate, prin care se vor evalua periodic progresele realizate și se vor stabili măsuri corective dacă va fi necesar.
„În România, cadrul legislativ existent în domeniul protecției mediului a suferit numeroase modificări de-a lungul timpului, majoritatea efectuate în mod opac. Cele mai recente derogări legislative vizează înlesnirea investițiilor în proiecte din sectorul gazelor naturale și prevăd modificarea unor dispoziții referitoare la protecția pădurilor, a ariilor naturale protejate sau a patrimoniului cultural. Astfel de derogări pun în pericol specii, habitate și ecosisteme care, de cele mai multe ori, nu mai pot fi salvate. Apelăm la autoritățile române să respecte natura prin aplicarea corectă a legislației de mediu în vigoare la nivel european și național”, a declarat Laura Nazare, Coordonator al campaniei Tranziție Energetică, în cadrul Asociației Bankwatch România.
Strategia în domeniul biodiversității pentru 2030 reprezintă o componentă esențială a Pactului Ecologic European și unul dintre elementele centrale ale planului de recuperare economică a Uniunii Europene în contextul generat de pandemia COVID-19. Principalele prevederi ale strategiei vizează:
- protecția naturii prin îmbunătățirea și extinderea rețelei de arii naturale protejate până la acoperirea a 30% din suprafețele terestre (26% în prezent) și maritime (11% în prezent) ale Europei, din care cel puțin 10% să se afle sub protecție strictă (față de 3% pentru suprafețe terestre și doar 1% maritime în prezent), incluzând pădurile primare și cele seculare;
- creșterea suprafețelor forestiere și îmbunătățirea sănătății și rezistenței acestora;
- creșterea gradului de restaurare a ecosistemelor degradate prin stabilirea unor obiective de restaurare care devin obligatorii în 2021;
- consolidarea agriculturii ecologice și a altor practici agricole favorabile biodiversității; restaurarea cursurilor de apă și a funcțiilor naturale ale râurilor pentru a atinge obiectivele Directivei cadru privind apa. (A.D.).